Buletin Informativ 2

         Buletin informativ al proiectului.

Kumi Ori!/ C.E.G

 ( Ridica-te si lumineaza , ce facem cu cimitirul evreiesc din Gurahont?)

                      Nr.2 –Februarie 2012

  Grupul Școlar  Industrial „Ioan Buteanu” Gurahont

Cuprinde:

1.Editorial realizat de Prof. Teodor Păiuşan

  2. Impresii ale participanţilor la vizita la Comunitatea Evreilor din Arad

  3.Formularul pentru interviu

  4.Sărbătorile evreieşti

1.Un proiect, o sută de imagini, o mie de prieteni.

De la un cuvânt -Holocaust- am ajuns la un proiect: ''Kumi Ori'' doi acum am costatat că  o sută de cuvinte sunt mai puţin ca o imagine care deschide drumul spre o mie de prieteni.

Acest  număr doi al Buletinului Informativ îşi propune acest obiectiv:să confirme drumul și speranţele pe care echipa le are şi încearcă să le pună în practică.

Imaginile care oglindesc faptele, curăţarea cimitirului evreiesc din Gurahonţ, au deschis drumul spre cunoaşterea comunităţii evreiilor din Arad şi au însemnat începutul unor prietenii cu tinerii din această lume de lângă noi.

Specificul culturii iudaice devine treptat pentru tinerii din proiect un spaţiu de interes  şi un imbold spre documentare. Lumea Gurahonţului de altădată se poate apropia prin aplicarea interviului şi valorificarea informaţiilor orale locale.

Toate aceste aspecte pregătesc de fapt continuarea, Buletinul informativ nr.3...

                                                                                                                    Prof. Păiuşan Teodor

 From a word-Holocaust-we have reached to project "Kumi Ori" number two, now we see that a hundred words are less than an image which opens the road to a thousand friends.

 This number two of the newsletter propose this objectiv: to confirm the road and hopes that the team has and images which show these facts,the cleaning of the jewish cemetery from Gurahont, have opend the road tries to put  them into practice.

  The to knowing the jewish community from Arad,and have meant the begining  of new friendships with young people from this world near us.

 The specific of the jewish culture slowly became an interest for the young people from the project an urge to documentation. The world  of Gurahonț  can approach throught  the application of the interview and the  use  of local oral information.

         All these various aspects prepare in fact the sequel of Buletin informativ nr 3.

2.Impresii ale participanţilor la vizita la Comunitatea Evreilor din Arad

   În primăvara anului 2011 domnul profesor Teodor Păiușan a avut inițiativa de a curăța și afla împreună cu profesorul Teo Groza și elevii claselor a 9-a silvică, a 9-a filologie și clasa a 10-a matematică- informatică mai multe despre cimitirul evreiesc din comuna noastră. După curățarea cimitirului  am invitat președintele asociației evreilor din Arad doamna Lubeck spre a vedea munca depusă de noi.  Aceasta fiind plăcut impresionată de strădania și interesul nostru, ne-a invitat la Arad spre a afla mai multe despre evrei, tradițiile și religia lor.

    Au fost plăcut impresionați de invitația acesteia și am fost de acord fiind o oportunitate unică pentru mulți dintre noi.

   În data de 16.09.2011 dis de dimineața am plecat în drum spre Arad impreună cu încă câțiva profesori ai școlii noastre, curioși de ceea ce va urma. Împreună cu doamna profesoară Brînda Nicoleta am reușit să invățăm cateva melodii în ebraică pentru a nu merge „cu mâna goală”  și pentru  a-i îmbucura cu gestul nostru.

   Ajunși la sinagogă în curtea sinagogii ne-a întâmpinat  doamna Lubeck  foarte incântată de prezența noastră. Aici am avut primul contact cu ce inseamnă tradiția si religia lor. La intrarea in Sinagogă baieții au primit acel  „acoperământ“ al capului numit kippa. Este un simbol binecunoscut al religiozității evreiești, unii bărbați poartă kippa tot timpul in timp ce alții își acoperă capul doar când se roagă, mănâncă sau iau parte la serviciile evreiești din Sinagogă. Purtarea ei este un obicei, nu o lege, dând semn  de devotament și de respect, care să le amintească în Univers a unei forțe mult deasupra omului.

    Băieții noștrii, pregătiți acum de a intra in Sinagogă, ne-au urmat. Ne-am așezat fiecare unde a poftit, fiecare dintre noi, curioși fiind studiam cu de-amănuntul interiorul impresionant bine păstrat și picturile interesante ce ne înconjurau.

     În timp ce domnul profesor Teodor Păiușan  discuta cu domnul  Shletzinger, având multe curiozități, credincioșii Sinagogii se adunau pentru  începerea serviciului în Sinagogă. Pe tocul ușii, am observat că fiecare iudaic la intrarea în Sinagogă atingea cu palma tocul ușii și spunea ceva anume .Neștiind ce anume înseamnă aceasta mi s-a părut interesant să aflu. După slujba, n-am ezitat să o întreb pe doamna Lubeck despre acest obicei. Ce e cu el? Ce inseamnă defapt? Doamna Lubeck a fost impresionată de observația mea și mi-a raspuns cu drag la această curiozitate, spunându-mi că pe tocul ușilor a fiecărei case se scrie cea mai rostită rugăciune din iudaism (mezuzabi) primul paragraf din Shema însă aceasta trebuie scrisă de un evreu religios, înstruit anume pentru a scrie de mână cuvintele Torei. Însă în Sinagoga aceasta scrisul s-a cam deteriorat cu trecerea anilor și nu s-a mai  recondiționat scrierea din anumite motive pe care nu mi le-a mai precizat.

   Timpul slujbei a fost unul cu adevărat deosebit, la fiecare pas al slujbei rămâneam impresionați de tradițiile ei și de tot ce se întampla în jurul nostru. Melodiile cântate de noi la începutul slujbei „Kumi Ori“ , „Shalom, Shalom”  i-au încântat  foarte mult.

    După serviciul religios ne-au poftit într-o încăpere  din spatele Sinagogii unde ne-au servit cu vin și bucate tradiționale. Mai apoi ne-au cântat și ei.

    Plecând așadar cu gânduri plăcute și amintiri unice de care mereu ne vom aminti cu drag, ne-am îndreptat spre internat unde am înnoptat.

                                               

                                                                     Matenț  Anamaria

   În data de 16.09.2011  am plecat de dimineață la Arad, la comunitatea evreiască unde am fost invitați de către doamna Lubeck. Am plecat cu cei din cadrul proiectului „Kumi Ori”. Odată ajunși la Arad am „hoinărit“ două ore și apoi ne-am întâlnit în fața la Mc Donald`s, de acolo am mers la Catedrala Catolică și apoi la cantină la Azilul Israelit, apoi doamna Lubeck ne-a invitat la Sinagogă unde am asistat la o slujbă, apoi am mers la internatul Liceului Textil unde am fost cazați. Seara am plecat la Sinagogă unde am asistat la o frumoasă slujbă de Sabat. Apoi am fost la o piesă de teatru numită “Gunoierul”.

    În opinia mea în aceste două zile am invățat multe despre o comunitate frumoasă.

                                                                  Mărușteri Claudia

    În vara anului 2011 am fost împreună cu clasa pentru a vedea cimitirul care in acea perioadă era foarte neîngrijit și monumentele funerare erau înconjurate de bălării, dar cu ajutorul Domnului profesor Teodor Groza și a clasei sale a IX-a Silvicultură cimitirul Evreiesc din Gurahonț a fost reabilitat și curățat. Acesta a fost primul obiectiv al proiectului „Kumi Ori”, cel de-al doilea obiectiv a fost acela de a contacta Comunitatea  Evreilor din Arad, acest obiectiv a fost de asemenea îndeplinit .

    Comunitatea Evreiască din Arad a suportat costurile excursiei care  au constat în drum,  cazare la Liceul Textil din Arad și de asemenea ne-au asigurat prânzul pe care l-am luat la Azilul Israelit a carui fondatori au fost Israel si Ignatie Spritzer. În seara de vineri am participat la slujbă și apoi coordonați de domnișoara profesoară de muzică Nicoleta Brînda am cântat câteva cântece în ebraică.

    După slujbă ne-am îndreptat spre Liceul Textil, de unde am plecat a doua zi la muzeul  din Arad și apoi la Turnul de Apă. Seara am mers la teatru unde am urmărit piesa  ” Gunoierul” după ce piesa de teatru a luat sfârșit ne-am îndreptat  spre autobuzul cu care am plecat acasă.

    Aceste două zile petrecute la Arad au fost foarte frumoase și am avut ocazia să aflăm mai multe despre evrei, lucru care ne-a bucurat pentru ca evreii sunt niște oameni minunați și sperăm ca pe viitor vom avea parte de cât mai multe astfel de excursii.

                                                                    Bianca Petrișor

 

    Excursia noastră a început dis-de-dimineață în jurul orei șase. Tot grupul împreună cu profesorii  ne-am  adunat pe peronul gării din Gurahonț. Deși vremea nu a ținut cu noi, ne-am încăpățânat și ne-am luat inimile în dinți urcând în tren pentru a începe călătoria.

     Odată urcați a și început distracția, am început să ascultăm muzică, să spunem bancuri, simțindu-ne foarte bine.

      La ieșirea din gară am primit o veste minunată, cum că am fi liberi să ne dedicăm shopping-ului până la ora doisprezece.  La ora stabilită am fost toți prezenți în față la Foto Studio Enigma. De aici a trebuit să  mergem la masă, aceasta fiind organizată de Comunitatea Evreilor. După ce am terminat masa, ne-am îndreptat cu toții spre Internatul Textil, pentru a ne odihni, urmând ca după aceea să mergem la Sinagogă pentru a ne susține programul.

    După toate acestea ne-am întors la internat unde ne-am odihnit. În dimineața următoare, trezindu-ne cu poftă de viață am pornit spre Muzeul Istoric, aici descoperind multe lucruri interesante.  La ieșirea din muzeu, primim aceași veste care ne bucură pe toți LIBER LA SHOPPING, până seara când a trebuit să mergem la teatru. După vizionarea piesei a sosit vremea când am fost anunțați că a sosit vremea să ne îndreptăm spre casă. Acestea fiind spuse,a fost o excursie nemaipomenită unde am avut multe de învățat.

                                                                              Fericean Ioana

3.Model de interviu cu posibili cunoscători ai evreilor din Gurahonţ, interviuri ce vor apărea în nr. 3

I.Date despre intervievator:

Nume:

Prenume:

Clasa/profil:

Domiciliul:

Calitatea față de intervievator:

-date despre intervievat:

Numele și prenumele:

Vârsta:

Adresa:

Religia:

Studii:

Ocupația:

Condiția materială (proprietate funciară):

Starea civilă:

II.Informații despre existența comunității evreiești în zona Gurahonțului.

1.Ce știți despre apariția evreilor in zona Gurahonțului?

2.Dacă ați cunoscut evrei in zona Gurahonțului/viața dvs.

A) Nume de evrei:

B) Urmași ai acestora dacă mai trăiesc:

C) Amintiri auzite de la alții despre evrei:

D) De la cine?

3.Dacă ați auzit povestiri despre conflicte/persecuții/probleme asupra evreilor.

A) Povestiți pe scurt

B)Când și unde?

4. Ce vă amintiți despre atitudinea autorităților față de evrei?

A) Până la al II-lea război mondial

B) În timpul perioadei comuniste

III. Informații despre cimitirul evreiesc din Iosășel 

1.Dacă cunoașteți pe cineva care a fost înmorântat în cimitirul evreiesc

A)Cine?

B)Când a fost înmormântat?

C)Ce știți despre viața acestei persoane ?

2)Dacă cunoașteți rude ale acestor persoane înmormântate care mai sunt în viața .

A)Ați avut prieteni evrei?

B)V-au povestit despre viața lor?

C)Ce anume?

D)Dar despre alții?

IV. Informatii despre holocaust

1.Ce știți despre situația evreilor în timpul celui de-al II-lea  Război Mondial?

2.Dacă ați ajutat evreii vreodată în caz de război ?

A)Dacă da-de ce?

B)Dacă nu-de ce?

V. Incheirea interviului

1.  Sunteți de acord cu publicarea în revista noastră școlară a datelor dvs. Și a informațiilor transmise în acest interviu?(da/nu)

                        Vă mulțumim foarte mult și vă dorim sănătate, viață lungă și fericită!

VI.Data interviului

Ora începerii:

 Durata interviului:

 Locul:

Adresa:

4.Principalele sărbători evreiești sunt:

-Rosh -Hashana este începutul unui nou an prevăzut de calendarul ebraic.

-Yom Kippur reprezintă Ziua Răscumpărării, o zi care aduce împăcare între oameni.

-Hag Shukot este sărbătoarea corturilor.

-Hanuca, are loc în luna decembrie. În prima seară se aprinde o lumânare și se adauga câte una în fiecare dintre cele opt seri.

-Purim, este una dintre cele mai importante sărbători evreiești, fiind legată de faptele povestite în cartea Esterei.

-Pesah este sărbătoarea religioasă din iudaism care simbolizează eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt a evreilor conduși de Moise, și cei patruzeci de ani de peregrinare prin deșert.

-Shavuot amintește de momentul când Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai, celebrarea Shavuot-ului fiind direct legată de ziua Pesah-ului.

-Sabatul este ziua binecuvântată și sfințită de Dumnezeu,care i-a îicredințat-o poporului Israel,ca semn al legământului încheiat cu el.Copiii Israrel au primit porunca solemnă de a întrerupe orice muncă în ziua de Sabat.Răgazul creat de odihna de  Sabat trebuie să fie ocupat cu rugăciuni,studiu o atmosferă sărbătorească,atât la sinogogă ,cât și acasă.În timpul sărbătorilor și a Sabatului,evreii trebuie să facă un exercitiu de bucurie.

                            

                                                         Extras din volumul

                                                                 „Comunitatea Evreiasca din Arad’’-2009

Caseta tehnică                                                      Apărut Februarie 2012 Grup Școlar Industrial ”Ioan Buteanu” , strada Ioan Buteanu, nr.11, Gurahonț, județul Arad Romania. liceulgurahont@yahoo.com http://liceulgurahont.uphero.com Colectivul de redacție Coordonator: prof. Stoia Marin Redactori elevi: - Crișan Adrian                - Lungu Lorena                            - Caba Cornelius             - Fericean Ioana                            - Mărușteri Claudia         - Petrișor Bianca                            - Matenț Anamaria          - Bogdan Andreea                            - Bulz Floriana

The summary of the project.

        

        The project proposes itself to form and develop the attitude and the interests of the young people from the school in Gurahont, for the problems of the community and to identify and solve some of these problems, focusing on those which are not on the  forefront of local authorities.

          Through the involvement  of the  project team members  it will ensure the consolidation of the young people’s civic behavior an increasing interest for volunteer actions.

          After the actions of rehabilitation and cleaning of the Jewish cemetery from Iosasel, Gurahont, there will be made o brochure containing the steps of the actions and the results of the rehabilitation process.

•  to mediate  the project, images  with the cleaned and rehabilitated tombs will be posted  on a site.
•  there will be made  a scientific work of oral history with the synthesis of the interviews  taken to the local people who still keep  memories of those who are buried in the Jewish cemetery of Gurahont.
•  there will be written o scientific communication with the theme of the project, having as foreground the historical past of the Jewish community from Gurahont.
•  a group of the project team will prepare a cultural-musical program containing Jewish music and culture.
•  there will be written regularly/every  month at least for three steps of the project ,a newsletter  in electronic format.

Buletin informativ al proiectului: Kumi Ori!/ C.E.G ( Ridică-te şi luminează , ce facem cu cimitirul evreiesc din Gurahonţ?)

Nr. 1 Iunie 2011  Gr. Sc. Ind „Ioan Buteanu” Gurahonţ

1.Editorial-argumentul proiectului de profesor Teodor Păiuşan.

       Ținutul Gurahonțului așezat geografic pe valea Crișului Alb între munții Codru Moma și munții Zarandului, face parte din străvechea țară a Zarandului apoi istoricul comitat al Zarandului care la 1148-1149 a fost condus de prefectul lui Avram Iancu, Ioan Buteanu parohul spiritual al liceului nostru.

      Încă din evul mediu în acest spațiu românesc s-au integrat etnii și civilizații multiculturale, fiind o zonă de graniță între stăpânirea otomană apoi austriacă și voievodatul Transilvaniei.

      Din secolul al XIX-lea până după al doilea război mondial datorită faptului că Gurahonțul era stație feroviară reprezenta un centru de atracție a resurselor naturale locale dar și a investitorilor printre care evreii se aflau pe primul plan.

       Astăzi aspectele vieții comunității evreiești gurahonțene se volatirizează într-un ritm rapid deoarece memoria localnicilor și ultima urmă materială, cimitirul evreiesc sunt în pericol de dispariție.Cele două nuanțe reprezintă argumentul inițierii de către clasele a IX-a filo si a IX-a silvicultură de la Gr. Sc. Ind. „Ioan Buteanu” a acestui proiect de cunoaștere și reconstituire a vieții comunității evreiești din zona prin:

- documentarea , înregistrarea memoriei orale pe această temă și acțiuni de voluntariat și mediatizare pentru reabilitarea și promovarea monumentelor funerare ca arc peste timp între strămoșii și actualii locuitori ai ținutului Gurahonțului.

2. „Pe tărâmul evreilor” – Zimbran Izabela a IX-a F. 

Pe tărâmul evreilor

     Într-o seara, pe când soarele asfințea, eu împreună cu niște prieteni aveam foarte multă energie și ne-am gândit să ne jucăm “de-a v-ați-ascunselea” pe dealul din spatele casei mele. Noi, fiind de vârste apropiate, clasa a V-a și a VI-a, am înaintat tot jucându-ne până ce ne-am văzut într-un loc misterios. Zidurile foarte groase de statură medie ce înconjurau faimosul loc, dădeau impresia unui labirint neîntâlnit deoarece „crucile” nu erau aliniate simetric. Iarba fiind foarte mare, abia pășeam, fiind curioși în descoperirea misteriosului loc.

      Ajungând acolo ne-am dat seama că la intrare era o poartă mare de fier legată cu un lanț foarte gros ,iar noi fiind foarte mici ne gândeam la o soluție pentru a o deschide.

     Peste puțin timp își făcu prezența un bătrân căruia îi era întrebuințat cimitirul, întrebându-ne ce căutăm acolo. Noi eram speriați, iar bătrânul ne calma povestindu-ne istoria acelui loc. Arătându-ne foarte interesați de istorioara povestită, l-am convins să ne deschidă poarta și să ne prezinte puțin interiorul.

       Aflându-ne pentru prima dată într-un asemenea loc, am rămas plăcut impresionați de tot ceea ce ne înconjura, dar în special de structura și ortografia aparentă pe „cruci”, iar spre plecare ni s-a dezvăluit misterul: locul era de fapt un cimitir vechi de-al evreilor.

       Acum, datorită faptului că ne-am maturizat, suntem capabili și avem posibilitatea de a cunoaște cu de-amănuntul urmașii acelor evrei, care poate se află chiar acum printre noi. Nu ne rămâne altceva de făcut decât plecare în căutarea unor valori existențiale.

    Amintindu-mi jocul copilăresc, vin la echipa de proiect “Kumiori!”                                                

                                                                             Zimbran Izabela a IX-F.

3. Ce știu?  Ce vreau să știu?  Ce voi învăța despre alții? – Lungu Lorena și Petrișor Bianca  a IX-F.

   În acest eseu doresc să prezint ceea ce știu despre evreii care au trăit în comuna gurahonțeana în urmă cu mulți ani pe acest teritoriu nu a trăit numai poporul românesc ci și poporul evreu, drept dovadă acestui lucru este cimitirul din comuna Gurahonț str. Iosășel.

     Datorită faptului că aceste informații sunt minime eu îmi doresc să aflu mai multe despre cultura, religia, obiceiurile evreilor de asemenea vreau să aflu mai multe informații despre persoanele înmormântate în cimitirul din Gurahonț și despre urmașii lor.

    În cadrul acestui proiect numit „Kumi ori!” sper că voi afla toate aceste informații privitoare la modul de viață al evreilor.

                                                                     Bianca Petrișor a IX-F.

          Ce vreau să prezint știu din referatul pe care l-am făcut eu pentru lecția de istorie cu tema „Religiile monoteiste universale”.

         Evreii au fost  mult timp numit „Poporul ales”, un popor ales de Dumnezeu dintre toate națiunile. Această noțiune provine din mai multe surse. Bineînțeles, există multe referințe în Biblie la acest lucru. Există, de asemenea opinia că evreii au primit Torah pe muntele Sinai ca o revelație de la Dumnezeu și că trebuie să o respecte ca legământ între poporul evreu și Dumnezeu.

       Mai știu că minoritatea evreiască de pe teritoriul actual al României are o istorie ce se întinde pe aproximativ două milenii dar a devenit semnificativă din punct de vedere numeric și al ponderii economice și culturale mai ales începând din secolul al XIX-lea. Potrivit recensământului oficial din 1930 totalul evreilor din România era de 756,930  iar in 2002 de 6,179.

      Mi-aș dorii să cunosc toate locurile din țara noastră unde au fost evreii, unde au locuit și unde au fost înmormântați. Apoi mi-ar plăcea să știu câți evrei de origine română sunt în Israel și istoria lor.

      Mi-aș dorii și sunt sigura că datorită acestui proiect o să învăț multe lucruri interesante. Mi-aș dorii ca atunci când aud cuvântul „evreu” să știu să povestesc liber despre ei și sunt sigură că voi învăța  multe lucruri folositoare.

                                                            Lungu Lorena a IX-a F.



4. Rezumatul proiectului

          Rezumatul proiectului: Proiectul își propune să  formeze și  să dezvolte atitudinea și interesul tinerilor din școala din Gurahonț pentru problemele comunității și să identifice și să rezolve unele dintre aceste probleme cu focalizare,  pe acelea care nu se afla în prim planul autorităților locale, ca obiectiv general. Prin implicarea membrilor echipei de proiect se va asigura  consolidarea  comportamentului civic al tinerilor și sporirea interesului pentru acțiunile de voluntariat.

Activități propuse:

 1.Constituirea echipei de proiect și documentarea cu privire la problemele comunității locale și a posibilităților de implicare în aceste probleme.

                       - prima lună 2011 formarea echipelor

                       - primul număr buletinul informativ Kumi Ori C.E.G

2.Contactarea comunității evreilor din Arad și constituirea parteneriatelor pentru  demararea     proiectelor cu consiliul local și primăria Gurahonț.   

                       - luna 2-4 a proiectului iunie-septembrie

3. Desfășurarea acțiunilor de reabilitare și curățare a C.E.G

                       - luna 1-12  structurate pe sub-activități în funcție de anotimp, calendar școlar.

                       - etape de parcurs

4. Documentarea și realizarea interviurilor despre imaginea comunității evreiești gurahonțene păstrate în memoria localnicilor.

                       - termene: luna a 2-a (iunie) până în luna a 10-a (februarie ) 2011

                       - conținutul

                       - redactarea formularelor de interviu

                       - recenzarea posibililor intervievați

                       - centralizarea interviului

                     -redactarea lucrării de istorie orală cu tema  comunitatea evreiască gurahonteană în memoria localnicilor de astăzi.

5. Documentarea și redactarea unei broșuri/ buletin informativ care să conțină următoarele:

                      - etapele desfășurării proiectului:

                      - lunile1-12 mai 2011 aprilie 2012

                      - situația etapelor de reabilitare curățire a C.E.G

                      - elemente de istorie generală a evreilor .

                      - lucrarea de comunicare istorică orală

                      - traducerea broșurii în limba engleză și postarea pe site-ul proiectului

6. Pregătirea și susținerea unui program cultural artistic cu conținut referitor la civilizația și muzica evreilor de către membrii echipei de proiect și alți elevi ai școlii și prezentarea acestuia în activitățile din calendarul cultural al comunei și județului.

                      - stabilirea conținutului (scenetă, un grup vocal și câteva cântece)

5. Membrii echipei de proiect /grupul țintă:

 Coordonatorii proiectului:

                      - prof. Păiușan Teodor - coordonare generala.

                      - Nicoleta Petroman-coordonator Lb. Engleză

                      - Nicoleta Brânda - coordonator muzical

                      - Stoia Marin-coordonator IT

                      - Groza Teodor-coordonatorul reabilitării spațiului.

Elevii clasei a IX-a F: 28 de elevi din care responsabili

1.organizator echipa: Bulz Floriana

2.responsabil parteneriate: Birău Daliana

3.responsabil activități de reabilitare: Zimbran Izabela și Matenț Ana-Maria

4.coordonator interviuri: Bogdan Luiza

5.responsabil redactare buletin informativ: Lungu Lorena

6.organizator echipa artistica: Fericean Ioana

7.responsabil traducere in limba engleza: Petrișor Bianca

8.responsabil IT: Mărușteri Claudia

Elevii clasei a IX-a Silvică:

1.    Responsabil activitate de reabilitare: Lupșa Liviu

                      - elevul Adrian Crișan coordonatorul redactării proiectului în Power Point.

                      - elevul Caba Cornelius responsabil cu comunicarea prin internet.

6. Din istoria generală a evreilor – Bulz Floriana și Lungu Lorena 

     Civilizația ebraică s-a constituit și a durat 14 secole pe un teritoriu foarte restrâns: suprafața Israelului era la început de aprox. 15.000 km. Țara avea, coborând de la înăltimea de 3000m a Munților Herman până la Marea Moartă, al cărei țărmuri sunt cu 394m sub nivelul Mediteranei.

 Evreii erau organizați pe baza comunității de familie a unei economii în comun - în familii și clanuri. Organizația de tip patriarhal, sfatul bătrânilor administrau și decideau asupra problemelor de ordin economic sau militar ale tribului.

Bibliografie:
O. Drimba – Istoria culturii si civilizatiei universale vol. 1 

Fragment rezumat de Bulz Floriana.

Istoria evreilor în România

Începuturile prezenței evreiești

             Primii evrei au ajuns probabil în Dacia odată cu instalarea puterii romane. Pe la începutul erei noi majoritatea poporului evreu locuia în afara Israelului antic, ( dintre care, cam șase-șapte milioane pe teritoriul actualei Italii). Răscoalele evreiești anti-romane, începute prin anii 60 d.Ch. ( războiul iudeilor) și terminate cu revolta lui  Bar Kohba (132-135 d.Ch.) care s-au încheiat pe victoria  armatei romane asupra evreilor au avut urmări tragice pentru învinși: incendierea Ierusalimului și celui de al doilea templu , masacre, robie și exil pe tot teritoriul controlat de romani. Ponderea coloniștilor evrei pe teritoriul Daciei rămâne și în acest caz, discutabilă. Studiul demografic al lui Solin din 1983 nu pomenește nici un izvor arheologic cu privire la prezența unor astfel de populații pe teritoriul Daciei romane, dar există unele mărturii, mai ales monede care o confirmă.

Perioada medievală:

          Când Roman I a întemeiat orașul roman au fost și evreii printre primii locuitori. Roman I i-a eliberat pe evrei de serviciul militar în schimbul unui impozit în secolul al XIV-lea în principatele romane au venit evreii din Europa Centrala, iar în timpul dominației Otomane s-au stabilit aici în special evreii serfazi de origine spaniola. Jewish Encyclopedia amintește că la curtea lui Ștefan Cel Mare a fost logofăt un evreu, Ishak fiul lui  fiul lui Beniamin Sor. Printre medicii lui Ștefan Cel Mare era și un medic evreu. La București, în jurul anilor 1550, este pomenit un grup de evrei condus de David Ibn Usa, probabil liderul religios al comunității; mai sunt pomeniți Isac Rufus și Habib Amato, care avea prăvălii în București , cei doi fiind prădați de o sluga Iuda Gerson, care a murit, aparent prin spânzurare; la cercetarea împrejurărilor morții sale au mai participat alți patru evrei. David Ibn Usa se afla în legătura cu rabinul Salonicului , puternicului centru al sefarzilor din Balcani.

          In urma programurilor din Ucraina din secolul al XVI-lea a venit în România un val de evrei askenazi, vorbitori de idis. In anul 1694, la București, sub Brâncoveanu , evreii au plătit ca breasla 100 ugh. Pe data de 28 ianuarie 1739 Constantin  Mavrocordat l-a numit pe „Marco al lui Lazăr” să  fie >>staroste de jidovi<< la Bârlad. In anul 1740 erau comunități evreiești în orașele Roman, Bacău și Galați. La Iași, la data de 24 septembrie 1741, „ căpitanii breslei” semnează un act în numele acestuia.

          Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și mai ales în prima parte a secolului al XIX-lea , datorită înaspririi situației evreilor din Galiția, un nou val de evrei se refugiază în Moldova și Transilvania, unde autoritățile erau mai tolerante.

Extras de Lungu Lorena, sursa : http://www.wikipedia.co/

7. Reportaj foto despre prima întâlnire cu C.E.G (cimitirul evreiesc din Gurahonț)

  

                                                 

   Mai 2011- prima vizită a clasei a IX-a F la C.E.G (cimitirul evreiesc din Gurahonț)

       

    Mai 2011- monumente funerare  neîngrijite înconjurate de bălării 

          Imagini generale asupra cimitirului evreiesc din Gurahonț înainte de derularea proiectului. Mai 2011