Buletin informativ al proiectului: Kumi Ori!/ C.E.G ( Ridică-te şi luminează , ce facem cu cimitirul evreiesc din Gurahonţ?)

Nr. 1 Iunie 2011  Gr. Sc. Ind „Ioan Buteanu” Gurahonţ

1.Editorial-argumentul proiectului de profesor Teodor Păiuşan.

       Ținutul Gurahonțului așezat geografic pe valea Crișului Alb între munții Codru Moma și munții Zarandului, face parte din străvechea țară a Zarandului apoi istoricul comitat al Zarandului care la 1148-1149 a fost condus de prefectul lui Avram Iancu, Ioan Buteanu parohul spiritual al liceului nostru.

      Încă din evul mediu în acest spațiu românesc s-au integrat etnii și civilizații multiculturale, fiind o zonă de graniță între stăpânirea otomană apoi austriacă și voievodatul Transilvaniei.

      Din secolul al XIX-lea până după al doilea război mondial datorită faptului că Gurahonțul era stație feroviară reprezenta un centru de atracție a resurselor naturale locale dar și a investitorilor printre care evreii se aflau pe primul plan.

       Astăzi aspectele vieții comunității evreiești gurahonțene se volatirizează într-un ritm rapid deoarece memoria localnicilor și ultima urmă materială, cimitirul evreiesc sunt în pericol de dispariție.Cele două nuanțe reprezintă argumentul inițierii de către clasele a IX-a filo si a IX-a silvicultură de la Gr. Sc. Ind. „Ioan Buteanu” a acestui proiect de cunoaștere și reconstituire a vieții comunității evreiești din zona prin:

- documentarea , înregistrarea memoriei orale pe această temă și acțiuni de voluntariat și mediatizare pentru reabilitarea și promovarea monumentelor funerare ca arc peste timp între strămoșii și actualii locuitori ai ținutului Gurahonțului.

2. „Pe tărâmul evreilor” – Zimbran Izabela a IX-a F. 

Pe tărâmul evreilor

     Într-o seara, pe când soarele asfințea, eu împreună cu niște prieteni aveam foarte multă energie și ne-am gândit să ne jucăm “de-a v-ați-ascunselea” pe dealul din spatele casei mele. Noi, fiind de vârste apropiate, clasa a V-a și a VI-a, am înaintat tot jucându-ne până ce ne-am văzut într-un loc misterios. Zidurile foarte groase de statură medie ce înconjurau faimosul loc, dădeau impresia unui labirint neîntâlnit deoarece „crucile” nu erau aliniate simetric. Iarba fiind foarte mare, abia pășeam, fiind curioși în descoperirea misteriosului loc.

      Ajungând acolo ne-am dat seama că la intrare era o poartă mare de fier legată cu un lanț foarte gros ,iar noi fiind foarte mici ne gândeam la o soluție pentru a o deschide.

     Peste puțin timp își făcu prezența un bătrân căruia îi era întrebuințat cimitirul, întrebându-ne ce căutăm acolo. Noi eram speriați, iar bătrânul ne calma povestindu-ne istoria acelui loc. Arătându-ne foarte interesați de istorioara povestită, l-am convins să ne deschidă poarta și să ne prezinte puțin interiorul.

       Aflându-ne pentru prima dată într-un asemenea loc, am rămas plăcut impresionați de tot ceea ce ne înconjura, dar în special de structura și ortografia aparentă pe „cruci”, iar spre plecare ni s-a dezvăluit misterul: locul era de fapt un cimitir vechi de-al evreilor.

       Acum, datorită faptului că ne-am maturizat, suntem capabili și avem posibilitatea de a cunoaște cu de-amănuntul urmașii acelor evrei, care poate se află chiar acum printre noi. Nu ne rămâne altceva de făcut decât plecare în căutarea unor valori existențiale.

    Amintindu-mi jocul copilăresc, vin la echipa de proiect “Kumiori!”                                                

                                                                             Zimbran Izabela a IX-F.

3. Ce știu?  Ce vreau să știu?  Ce voi învăța despre alții? – Lungu Lorena și Petrișor Bianca  a IX-F.

   În acest eseu doresc să prezint ceea ce știu despre evreii care au trăit în comuna gurahonțeana în urmă cu mulți ani pe acest teritoriu nu a trăit numai poporul românesc ci și poporul evreu, drept dovadă acestui lucru este cimitirul din comuna Gurahonț str. Iosășel.

     Datorită faptului că aceste informații sunt minime eu îmi doresc să aflu mai multe despre cultura, religia, obiceiurile evreilor de asemenea vreau să aflu mai multe informații despre persoanele înmormântate în cimitirul din Gurahonț și despre urmașii lor.

    În cadrul acestui proiect numit „Kumi ori!” sper că voi afla toate aceste informații privitoare la modul de viață al evreilor.

                                                                     Bianca Petrișor a IX-F.

          Ce vreau să prezint știu din referatul pe care l-am făcut eu pentru lecția de istorie cu tema „Religiile monoteiste universale”.

         Evreii au fost  mult timp numit „Poporul ales”, un popor ales de Dumnezeu dintre toate națiunile. Această noțiune provine din mai multe surse. Bineînțeles, există multe referințe în Biblie la acest lucru. Există, de asemenea opinia că evreii au primit Torah pe muntele Sinai ca o revelație de la Dumnezeu și că trebuie să o respecte ca legământ între poporul evreu și Dumnezeu.

       Mai știu că minoritatea evreiască de pe teritoriul actual al României are o istorie ce se întinde pe aproximativ două milenii dar a devenit semnificativă din punct de vedere numeric și al ponderii economice și culturale mai ales începând din secolul al XIX-lea. Potrivit recensământului oficial din 1930 totalul evreilor din România era de 756,930  iar in 2002 de 6,179.

      Mi-aș dorii să cunosc toate locurile din țara noastră unde au fost evreii, unde au locuit și unde au fost înmormântați. Apoi mi-ar plăcea să știu câți evrei de origine română sunt în Israel și istoria lor.

      Mi-aș dorii și sunt sigura că datorită acestui proiect o să învăț multe lucruri interesante. Mi-aș dorii ca atunci când aud cuvântul „evreu” să știu să povestesc liber despre ei și sunt sigură că voi învăța  multe lucruri folositoare.

                                                            Lungu Lorena a IX-a F.



4. Rezumatul proiectului

          Rezumatul proiectului: Proiectul își propune să  formeze și  să dezvolte atitudinea și interesul tinerilor din școala din Gurahonț pentru problemele comunității și să identifice și să rezolve unele dintre aceste probleme cu focalizare,  pe acelea care nu se afla în prim planul autorităților locale, ca obiectiv general. Prin implicarea membrilor echipei de proiect se va asigura  consolidarea  comportamentului civic al tinerilor și sporirea interesului pentru acțiunile de voluntariat.

Activități propuse:

 1.Constituirea echipei de proiect și documentarea cu privire la problemele comunității locale și a posibilităților de implicare în aceste probleme.

                       - prima lună 2011 formarea echipelor

                       - primul număr buletinul informativ Kumi Ori C.E.G

2.Contactarea comunității evreilor din Arad și constituirea parteneriatelor pentru  demararea     proiectelor cu consiliul local și primăria Gurahonț.   

                       - luna 2-4 a proiectului iunie-septembrie

3. Desfășurarea acțiunilor de reabilitare și curățare a C.E.G

                       - luna 1-12  structurate pe sub-activități în funcție de anotimp, calendar școlar.

                       - etape de parcurs

4. Documentarea și realizarea interviurilor despre imaginea comunității evreiești gurahonțene păstrate în memoria localnicilor.

                       - termene: luna a 2-a (iunie) până în luna a 10-a (februarie ) 2011

                       - conținutul

                       - redactarea formularelor de interviu

                       - recenzarea posibililor intervievați

                       - centralizarea interviului

                     -redactarea lucrării de istorie orală cu tema  comunitatea evreiască gurahonteană în memoria localnicilor de astăzi.

5. Documentarea și redactarea unei broșuri/ buletin informativ care să conțină următoarele:

                      - etapele desfășurării proiectului:

                      - lunile1-12 mai 2011 aprilie 2012

                      - situația etapelor de reabilitare curățire a C.E.G

                      - elemente de istorie generală a evreilor .

                      - lucrarea de comunicare istorică orală

                      - traducerea broșurii în limba engleză și postarea pe site-ul proiectului

6. Pregătirea și susținerea unui program cultural artistic cu conținut referitor la civilizația și muzica evreilor de către membrii echipei de proiect și alți elevi ai școlii și prezentarea acestuia în activitățile din calendarul cultural al comunei și județului.

                      - stabilirea conținutului (scenetă, un grup vocal și câteva cântece)

5. Membrii echipei de proiect /grupul țintă:

 Coordonatorii proiectului:

                      - prof. Păiușan Teodor - coordonare generala.

                      - Nicoleta Petroman-coordonator Lb. Engleză

                      - Nicoleta Brânda - coordonator muzical

                      - Stoia Marin-coordonator IT

                      - Groza Teodor-coordonatorul reabilitării spațiului.

Elevii clasei a IX-a F: 28 de elevi din care responsabili

1.organizator echipa: Bulz Floriana

2.responsabil parteneriate: Birău Daliana

3.responsabil activități de reabilitare: Zimbran Izabela și Matenț Ana-Maria

4.coordonator interviuri: Bogdan Luiza

5.responsabil redactare buletin informativ: Lungu Lorena

6.organizator echipa artistica: Fericean Ioana

7.responsabil traducere in limba engleza: Petrișor Bianca

8.responsabil IT: Mărușteri Claudia

Elevii clasei a IX-a Silvică:

1.    Responsabil activitate de reabilitare: Lupșa Liviu

                      - elevul Adrian Crișan coordonatorul redactării proiectului în Power Point.

                      - elevul Caba Cornelius responsabil cu comunicarea prin internet.

6. Din istoria generală a evreilor – Bulz Floriana și Lungu Lorena 

     Civilizația ebraică s-a constituit și a durat 14 secole pe un teritoriu foarte restrâns: suprafața Israelului era la început de aprox. 15.000 km. Țara avea, coborând de la înăltimea de 3000m a Munților Herman până la Marea Moartă, al cărei țărmuri sunt cu 394m sub nivelul Mediteranei.

 Evreii erau organizați pe baza comunității de familie a unei economii în comun - în familii și clanuri. Organizația de tip patriarhal, sfatul bătrânilor administrau și decideau asupra problemelor de ordin economic sau militar ale tribului.

Bibliografie:
O. Drimba – Istoria culturii si civilizatiei universale vol. 1 

Fragment rezumat de Bulz Floriana.

Istoria evreilor în România

Începuturile prezenței evreiești

             Primii evrei au ajuns probabil în Dacia odată cu instalarea puterii romane. Pe la începutul erei noi majoritatea poporului evreu locuia în afara Israelului antic, ( dintre care, cam șase-șapte milioane pe teritoriul actualei Italii). Răscoalele evreiești anti-romane, începute prin anii 60 d.Ch. ( războiul iudeilor) și terminate cu revolta lui  Bar Kohba (132-135 d.Ch.) care s-au încheiat pe victoria  armatei romane asupra evreilor au avut urmări tragice pentru învinși: incendierea Ierusalimului și celui de al doilea templu , masacre, robie și exil pe tot teritoriul controlat de romani. Ponderea coloniștilor evrei pe teritoriul Daciei rămâne și în acest caz, discutabilă. Studiul demografic al lui Solin din 1983 nu pomenește nici un izvor arheologic cu privire la prezența unor astfel de populații pe teritoriul Daciei romane, dar există unele mărturii, mai ales monede care o confirmă.

Perioada medievală:

          Când Roman I a întemeiat orașul roman au fost și evreii printre primii locuitori. Roman I i-a eliberat pe evrei de serviciul militar în schimbul unui impozit în secolul al XIV-lea în principatele romane au venit evreii din Europa Centrala, iar în timpul dominației Otomane s-au stabilit aici în special evreii serfazi de origine spaniola. Jewish Encyclopedia amintește că la curtea lui Ștefan Cel Mare a fost logofăt un evreu, Ishak fiul lui  fiul lui Beniamin Sor. Printre medicii lui Ștefan Cel Mare era și un medic evreu. La București, în jurul anilor 1550, este pomenit un grup de evrei condus de David Ibn Usa, probabil liderul religios al comunității; mai sunt pomeniți Isac Rufus și Habib Amato, care avea prăvălii în București , cei doi fiind prădați de o sluga Iuda Gerson, care a murit, aparent prin spânzurare; la cercetarea împrejurărilor morții sale au mai participat alți patru evrei. David Ibn Usa se afla în legătura cu rabinul Salonicului , puternicului centru al sefarzilor din Balcani.

          In urma programurilor din Ucraina din secolul al XVI-lea a venit în România un val de evrei askenazi, vorbitori de idis. In anul 1694, la București, sub Brâncoveanu , evreii au plătit ca breasla 100 ugh. Pe data de 28 ianuarie 1739 Constantin  Mavrocordat l-a numit pe „Marco al lui Lazăr” să  fie >>staroste de jidovi<< la Bârlad. In anul 1740 erau comunități evreiești în orașele Roman, Bacău și Galați. La Iași, la data de 24 septembrie 1741, „ căpitanii breslei” semnează un act în numele acestuia.

          Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și mai ales în prima parte a secolului al XIX-lea , datorită înaspririi situației evreilor din Galiția, un nou val de evrei se refugiază în Moldova și Transilvania, unde autoritățile erau mai tolerante.

Extras de Lungu Lorena, sursa : http://www.wikipedia.co/

7. Reportaj foto despre prima întâlnire cu C.E.G (cimitirul evreiesc din Gurahonț)

  

                                                 

   Mai 2011- prima vizită a clasei a IX-a F la C.E.G (cimitirul evreiesc din Gurahonț)

       

    Mai 2011- monumente funerare  neîngrijite înconjurate de bălării 

          Imagini generale asupra cimitirului evreiesc din Gurahonț înainte de derularea proiectului. Mai 2011